Podul de la Brăila - Golden Gate-ul României

România sărbătorește finalizarea construcției unui pod spectaculos. Podul de peste Dunăre de la Brăila, supranumit Golden Gate-ul României, este o capodoperă a inovației tehnică și a ingineriei care reprezintă o adevărată comoară națională. Această realizare impresionantă a devenit deja o atracție turistică importantă și o parte integrantă a infrastructurii naționale.

Un pod incredibil de mare și impresionant

Cu o lungime totală de 1.974,30 metri, acest pod rutier suspendat impresionează prin dimensiunile sale masive. Deschiderea centrală impresionantă măsoară 1.120 metri, fiind flancată de două deschideri laterale de 489,65 și 364,65 metri. Acest pod este într-adevăr un colos peste Dunăre, cu o înălțime verticală de 38 metri de la nivelul maxim de inundații, ceea ce îl face potrivit pentru navigația pe Dunăre. Sistemul de suspendare este o capodoperă în sine, cuprinzând un cablu principal și tiranți verticali care leagă tablierul de cablul principal. Blocurile de ancorare sunt integrate în teren, situându-se în afara digurilor Dunării. Lățimea totală a podului este de 31,7 metri, oferind spațiu suficient pentru acomoda traficul rutier și pietonal. Calea pe pod are 22 metri și include 4 benzi de circulație de câte 3,5 metri fiecare, 4 benzi de încadrare de câte 0,5 metri, două acostamente de 1,5 metri și o zonă mediană cu lățimea de 3 metri. Pe ambele părți ale podului, sunt disponibile 2 benzi adiționale pentru trafic pietonal, biciclete și întreținere, cu trotuare având lățimi de câte 2,80 metri fiecare.

O Poveste lungă și complexă de realizare

Povestea acestui pod impresionant începe în anii 1980, când au fost analizate trei amplasamente posibile pentru construcție. Ideea nu a devenit realitate până în 1996, când s-a efectuat un studiu de prefezabilitate pe baza ideilor avansate cu un deceniu în urmă. Primul studiu de fezabilitate a fost elaborat în 2001 sub numele “Construcția unui pod peste Dunăre în zona Brăila,” în colaborare cu JETRO (Japan External Trade Organization) și IPTANA București, în vederea obținerii unui împrumut de la statul japonez. A urmat un studiu de fezabilitate elaborat în 2003 de către IPTANA, care a fost aprobat în cele din urmă în 2017 de către CNAIR și Ministerul Transporturilor din România. Podul Brăila a fost inclus în Master-planul General de Transport, ca parte a drumului expres Buzău – Brăila – Tulcea – Constanța, cu planuri de realizare în perioada 2020–2030. După construirea sa, acest pod a devenit ultimul punct de traversare peste Dunăre înainte de vărsarea fluviului în Marea Neagră.

Construcția și Realizarea

După un proces de licitație riguros, contractul pentru proiectarea și execuția podului a fost atribuit asocierii Webuild (Italia) și IHI Infrastructure Systems Co.,Ltd. (Japonia). Acest contract a fost semnat în ianuarie 2018, și a inclus un termen de 12 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție, cu o garanție de 120 de ani pentru lucrările efectuate. Lucrările de construcție au fost o adevărată demonstrație de tehnică și ingeniozitate. Pentru ridicarea pilonilor, echipele au avansat aproape 2 metri în fiecare zi, cu turnarea continuă a pilonilor care a avut loc 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Cele două turnuri ale podului au o înălțime impresionantă de 192,64 metri și reprezintă cele mai înalte construcții din România. Operațiunea de ridicare a cablurilor uriașe de oțel care susțin tablierul podului a fost, de asemenea, o realizare impresionantă. Cu aproximativ 81.000 de kilometri de fir de oțel, suficient pentru a înconjura planeta de două ori, aceste cabluri formează două cabluri principale cu o lungime de doi kilometri fiecare. Greutatea totală a celor două cabluri depășește 6.700 de tone. Oțelul necesar pentru construcția tablierului metalic a fost furnizat de Liberty Galați, iar construcția segmentelor metalice a fost realizată la Șantierul Naval Vard din Brăila. Fiecare segment al tablierului metalic are o greutate medie de 250 de tone, cu un total de 86 de astfel de segmente, ce însumau peste 20.800 de tone.

Podul “Golden Gate” de Peste Dunăre – Primele probleme tehnice

Cu toate că proiectul podului “Golden Gate” de peste Dunăre din România a fost salutat cu entuziasm și a fost văzut ca o atracție turistică importantă, au apărut în scurt timp primele semne de uzură și probleme în infrastructură. Imagini filmate de un șofer nemulțumit au arătat că asfaltul de pe pod a început să cedeze și să se degradeze rapid, iar recent s-a descoperit că aproximativ 0,4% din cele 100.000 de șuruburi ale parapetului de siguranță au avut probleme. Au fost remarcate chiar și denivelări la intrarea pe pod, subliniind că situația este alarmantă și necesită intervenții urgente. Problemele apărute pe pod au fost cauzate, în mare măsură, de nerespectarea restricțiilor de tonaj impuse șoferilor, în special în zilele cu temperaturi ridicate. Greutatea excesivă a vehiculelor a dus la deformarea asfaltului și la apariția denivelărilor. Autoritățile au promis că vor lua măsuri pentru a remedia deficiențele și că vor impune reguli mai stricte pentru traficul pe pod. Podul “Golden Gate” de peste Dunăre va rămâne o bijuterie a infrastructurii românești și o destinație turistică deosebită, contribuind la dezvoltarea regiunii și la îmbunătățirea accesului către Delta Dunării și Dobrogea de Nord. Este esențial ca această construcție remarcabilă să fie menținută într-o stare optimă pentru a servi atât cetățenilor români, cât și turiștilor care vor dori să o exploreze în anii viitori.

publicat in 03/10/2023